În lumea arhitecturii, randările 3D au fost mult timp un instrument esențial pentru a crea imagini realiste ale proiectelor de construcție înainte de a fi construite. Dar odată cu apariția inteligenței artificiale și a software-urilor avansate, cum ar fi Midjourney, randările 3D nu mai sunt la fel de impresionante ca în trecut.
Peste tot putem vedea randări de calitate, ceea ce face ca acestea să nu mai fie ceva extraordinar.
În acest context, este normal să ne întrebăm ce va fi necesar în viitor pentru a ne uimi sau a câștiga atenție ca arhitecți. Una dintre opțiuni este să revenim la metodele analogice. În ciuda faptului că sună contraintuitiv, este posibil să pară o metodă mai atractivă. De exemplu, desenul manual poate fi considerat o formă de artă, iar mulți arhitecți își încep procesul creativ cu desene și schițe înainte de a trece la etapele de proiectare digitală.
În plus, este posibil ca în viitor să vedem o mai mare deschidere în a împărtăși procesul creativ cu publicul larg. Astfel, arhitecții ar putea să-și prezinte proiectele și procesul creativ publicului, încurajându-l să se implice și să ofere feedback.
Dacă ceea ce era ieri considerat excepțional astăzi este considerat doar bun, ce va fi excepțional mâine?
